Vă prezentăm o serie de #ProfilDeCercetător, prin intermediul căreia îi veți cunoaște pe câțiva dintre numeroșii cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Vă invităm să urmăriți mini-interviurile noastre.
Conf. univ. dr. Maria Ignat
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Chimia materialelor, în special a nanomaterialelor. Principala preocupare: dezvoltarea de noi materiale nanostructurate (nanodimensionate) mono-, bi- sau multicomponente cu proprietăți sorbtive și (foto)catalitice net superioare față de cele tradiționale; nanomateriale încărcate cu principii active, precum și eliberarea țintită a principiilor active. Din 2010 până în prezent, am sintetizat o gamă largă de compuși anorganici și polimerici structurați diferit la scară nanometrică și le-am pus în evidență trăsăturile prin tehnici precum adsorbție-desorbție de azot, difracție de raze X la unghiuri mici și mari, microscopie electronică de baleiaj și de transmisie. În funcție de proprietățile de care au dat dovadă nanomaterialele sintetizate, acestea au fost propuse și testate în procese de sorbiție și (foto)cataliză, precum și în sisteme de eliberare controlată de principii active. Domeniul este vast și de actualitate, în continuă dezvoltare, iar prin studiile pe care mi le propun a le realiza pe viitor, și anume de obținerea materialelor cu capacitate de autocurățare, dar si de eliberare într-un mod deliberat și susținut de principiu activ, doresc să completez imensul tablou al cercetării cu câteva “piese de puzzle” din propriile investigații.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔ Partea frumoasa a meseriei pe care am îmbrățișat-o este lucrul în laborator, bucuriile de care am parte la finalul unui experiment cu rezultate frumoase, care de altfel sunt preferatele mele. Dar până la bucurii, interesante și atractive sunt provocările cercetării/experimentului de laborator ce necesită abordări interdisciplinare și colaborări cu specialiști din domenii conexe (chimie, fizică, biologie, farmacie, matematică). De asemenea, pe lângă activitatea de cercetare, una dintre preferințe este activitatea de predare care se desfășoară în paralel cu cea de cercetare, având bucuria ca parte din cercetările proprii să le diseminez în rândurile studenților.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔O zi obișnuită e o suită de activități cu studenții, de studiu, lectură, de pregătire a prelegerilor, activități de organizare si administrare a proiectelor de cercetare, efectuarea experimentelor de laborator, derulate de multe ori fără pauze; îndrumarea studenților în elaborarea tezelor de licență și de disertație.
Prof. univ. dr. Petronel Zahariuc
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Domeniul meu de cercetare este istoria românilor. Cronologic, punctele extreme ale cercetărilor mele sunt sfârșitul secolului al XIV-lea – începutul secolului al XX-lea, cu centrul de greutate de la mijlocul secolului al XVII-lea la mijlocul secolului al XIX-lea. Spațial, marginile cercetărilor mele de istorie românească sunt Ierusalim și Moscova, Stettin (Szczecin) și Bahçesaray, având în inimă spațiul dintre Iași și Muntele Athos. Tematic, am investigat „probleme” diverse: de la cele socotite „mărunte”, de istorie locală, la cele considerate importante: de istorie politică, de istorie eclesiastică, de istorie a învățământului etc. Metodologic, am investigat trecutul în manieră pozitivistă, multora nomina odiosa, căutând întotdeauna sprijin pentru tot și toate în document, astfel că, vrând-nevrând, am ajuns și editor de documente românești, redactate în slavă și româno-chirilică, din secolul al XV-lea până la domnia lui Al. I. Cuza. Această lampă din întunericul trecutului, documentul, mi-a dezvăluit multe fapte istorice necunoscute, mari și mici, însă și pe cealaltă cale, a judecării unor fapte demult cunoscute, am ajuns la o seamă de descoperiri. Întrebări pentru mai departe sunt multe. Unele vin o dată cu mine, din trecutul meu științific, negăsindu-le încă răspunsul sau nefructificându-le încă, altele vor intra în atelierul meu pe măsură ce le voi simți pâlpâirea.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Bine spus, meserie!, pentru că eu am înțeles poziția în care mă aflu, aceea de profesor universitar și de cercetător, ca o combinație între datorie, pasiune și vocație. Datoria de a căuta cu îndârjire prin arhive și biblioteci, pasiunea de a îmbina și de a comunica mult-puținul găsit și vocația, atât cât mi-a fost dat, de a înfățișa generațiilor de studenți la istorie „piesa” finită, însă și de a arăta drumul spre prelucrarea ei. În privința „părții preferate” din meserie, voi răspunde, tranșant și ocolit, totodată: un profesor universitar nu poate face parte din această categorie socială și profesională dacă nu este cercetător.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔O zi obișnuită din activitatea mea, care se suprapune destul de mult peste o zi din viața mea, înseamnă încă un pas prin trecut. Dacă nu-l fac, este o zi pierdută. Ca istoric, cu cât pășești mai mult în trecut, cu atât crește și valoarea activității didactice, a „orelor” de la catedra universitară, care, tocmai din acest motiv, sunt mult mai puține, fizic, decât în alte cicluri de învățământ. „Hârtiile”, adică documentele vieții noastre de zi cu zi, pe care mulți le hulesc, însă la fel de mulți le caută cu înfrigurare izvorul, dacă nu le lași să devină „istorie” și dacă faci parte dintr-un colectiv de oameni destoinici, pot fi rezolvate fără să-ți distrugă ziua și să-ți încrânceneze viața.
Prof. univ. dr. habil. Lucian Hrițcu
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔ Domeniul de cercetare în care îmi desfășor activitatea este reprezentat de fiziologia sistemului nervos și a activității nervoase superioare, în particular procesele învățării și memorării. Momentan coordonez un grup de cercetare care studiază modul în care anumite substanțe biologic active (compuși naturali din plante sau derivați metabolici ai nicotinei din bacteria Paenartrobacter nicotinovorans) pot îmbunătăți capabilitățile neurologice ale unor modele animale de demență (șobolani, pești zebră). Grupul caută să aducă numeroase argumente care să explice mecanismele de acțiune ale acestor compuși pe multiple planuri: comportament, status oxidativ din creier și biomarkeri inflamatori și ai memoriei. Am publicat peste 150 de articole ISI, 3 capitole de carte la edituri internaționale (Springer, Elsevier) și am obținut o serie de premii naționale și internaționale.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔ În egală măsură aș putea afirma că activitatea de cercetare se îmbină armonios cu activitatea didactică. Un bun profesor trebuie să fie și un bun cercetător, furnizând studenților în cadrul prelegerilor academice numeroase date experimentale nu numai din laboratoarele avansate din străinătate, dar și prin contribuțiile proprii. Îmi place să interacționez cu studenții, să îi provoc nu numai în asimilarea unor informații prin actul didactic, dar și în dezvoltarea unor aptitudini în cercetare.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔ Ca profesor, nu aș putea afirma că există un tipar al zilelor de activitate. Uneori nivelul de energie și dorința de a face lucruri este mare, alteori apar numeroase probleme și dificultăți în realizarea unor activități. Cert este că încerc să îmbin într-un mod cât mai corect partea de activitate administrativă cu cea didactică și de cercetare. Sunt încurajat de micile succese pe care le am în grupul de cercetare pe care îl coordonez (de exemplu publicarea unui articol, obținerea unui proiect de cercetare, o colaborare nouă cu un alt grup etc.), dar și de modul în care colaborez cu studenții și masteranzii în cadrul activităților didactice și de cercetare.
În final activitatea mea ar putea fi rezumată în: Sarcina unui profesor este să stimuleze oameni aparent obișnuiți să facă un efort neobișnuit. Marea problemă nu constă în a identifica învingători, ci a îi transforma pe oamenii obișnuiți în învingători.(K. Patricia Cross)
Conf. univ. dr. habil. Mircea Dan Mitroiu
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔ Sunt entomolog, specialist în taxonomia unui grup de viespi parazitoide puțin studiat, dar foarte important din punct de vedere ecologic în majoritatea ecosistemelor. Mă interesează în primul rând diversitatea acestui grup la nivel mondial și încerc să realizez studii care să ajute la identificarea acestor specii. Până acum am descris circa 100 de specii noi pentru știință, în prezent concentrându-mă pe studiul faunei africane.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔ Unul dintre momementele preferate este atunci când realizez că sunt în fața unei specii noi pentru știință și încerc să îi găsesc un nume științific potrivit. Îmi place de asemenea să fac muncă de teren, dar și să umblu prin dulapurile uitate ale vreunui muzeu de istorie naturală, descoperind specimene interesante.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔ O zi de activități didactice nu prea mai lasă loc (și energie) pentru altceva, poate doar pentru rezolvarea unor chestiuni administrative, corespondență cu alți specialiști sau recenzarea vreunui articol științific. Când nu am ore, lucrez în laborator, sortez probele colectate sau primite (din pădurea Bârnova sau poate din Africa de Sud), montez specimenele în vederea identificării sau fac fotografii pentru ilustrarea unor studii viitoare.
Lect. univ. dr. Iustinian Gabriel Bejan
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Domeniul meu de cercetare constă în studierea proceselor fizico-chimice ce au loc în atmosferă atât în faza gazoasă, cât și în faza particulată (aerosoli). Compușii chimici volatili sunt emiși în atmosferă atât din surse biogene, cât și din surse antropogene. În atmosferă aceștia sunt supuși unor procese de degradare fizică și chimică în prezența luminii și/sau a speciilor reactive de tipul radicalilor sau a ozonului. Sursele de emisie ale compușilor volatili în atmosferă, determinarea concentrațiilor acestora, procesele lor de degradare chimică, dar si modul în care se formează aerosolii atmosferici sunt tot atâtea direcții de cercetare ce incită interesul oamenilor de știință. Până acum, în cei 20 de ani de cercetare la cel mai înalt nivel, dintre care peste 15 ani ca doctorand, postdoctorand și cercetator științific la diverse universități de prestigiu din străinătate, am fost implicat în studiul multor procese chimice cu importanță atmosferică. Una dintre cele mai importante realizări din activitatea mea de cercetător este descoperirea unei surse noi de acid azotos (HONO) în atmosferă. Această descoperire, importantă prin faptul că e asociată cu formarea radicalilor hidroxil din atmosferă, a putut să explice rezultatele a zeci de studii efectuate de grupuri de cercetare la nivel global, elucidând cel puțin în parte, diferențele dintre măsurătorile experimentale și modelările chimice.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Investigarea proceselor ce au loc în atmosferă incită un real interes, nu doar prin prisma studiului experimental în reactoare de simulare atmosferică, ci și prin faptul că poți contribui la elucidarea și înțelegerea fenomenelor ce se desfășoară în învelișul gazos al Pământului. Cel mai plăcut sentiment e faptul că prin contribuția ta reușești să stabilești noi orizonturi ale cunoașterii. Am o deosebită motivație de a continua, atunci când cercetările și descoperirile realizate se transformă în nucleul unor noi fronturi de cunoaștere, devenind astfel un punct de plecare pentru noi direcții de explorare. Deși astfel de cercetări erau efectuate în țări cu tradiție în domeniu, astăzi se pot efectua investigații asupra proceselor din atmosferă și în Iași la centrul CERNESIM de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, unde îmi desfășor activitatea de cercetare ca parte a unei echipe deosebite de cercetători.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔În activitatea de cercetare de cele mai multe ori e dificil să evidențiezi un tipar al zilei de lucru. Nu se pot extrage perioade ale zilei care să fie dedicate unei activități specifice. Activând și pe partea didactică, unde efectuarea orelor de curs, seminar și laborator se desfășoară conform unei agende prestabilite, în activitatea de cercetare bornele se trasează în funcție de task-uri și activități. Unele studii necesită zile și săptămâni de experimente efective, urmate de zile și săptămâni de evaluări și intepretări de date efectuate atât individual, cât și în cadrul ședințelor de echipă.
Răspunzând unei astfel de întrebări prin prisma rolului de coordonator al unor proiecte de cercetare, pot evidenția că ședințele de grup, coordonarea cercetătorilor tineri și diseminarea rezultatelor cercetării sunt parte a unei zile de lucru. De asemenea, aloc un timp important actualizării nivelului personal de cunoaștere în domeniul meu de cercetare prin studierea literaturii de specialitate. Un cercetător iubește în mod deoebit activitatea experimentală, însă aceasta e înlocuită tot mai mult cu ore întregi petrecute în fața computerului, din păcate nu pentru elaborarea unor noi propuneri de proiecte de cercetare, ci din cauza birocrației excesive, pentru emiterea a zeci de documente “necesare” cercetării.
Prof. univ. dr. habil. Marius Ștefan
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔ Domeniul meu de cercetare este legat de lumea microorganismelor. Abordez în cercetările mele atât problema microorganismelor utile (pe care dorim să le folosim pentru stimularea creșterii plantelor), cât și a celor dăunătoare. Pentru acestea din urmă, încercăm, împreună cu colegii chimiști, să identificăm noi substanțe active care să poată fi utilizate în locul antibioticelor. În felul acesta am putea găsi soluții care să ne ajute să luptăm mai eficient împotriva rezistenței la antibiotice.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Partea preferată este reprezentată de posibilitatea de a prezenta rezultatele cercetărilor noastre la întâlnirile organizate cu alți cercetători care lucrează în domeniu sau în domenii conexe. Cu ocazia acestor întâlniri au loc discuții aprinse și cel mai important productive, se dezbat idei, se lansează provocări care pot duce la identificarea de noi soluții.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔O zi obișnuită este frecvent o adevărată provocare, mai ales în timpul anului universitar când pe lângă activitățile didactice pe care le avem programate trebuie să găsim timp și pentru cercetare, pentru îndrumarea doctoranzilor și studenților care lucrează pentru proiectele de licență sau disertație, să ne ocupăm de administrație, să facem față birocrației care uneori (mai tot timpul) ne sufocă, să găsim timp și pentru a citi ce a apărut nou în literatură.
Prof. univ. dr. Adriana Prodan
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Domeniul principal de cercetare este managementul resurselor umane, iar domeniul specific este legat de influența diferențelor de gen în abordarea unor practici/cariere de management. Până acum am explorat această temă în rândul angajaților din cercetare, în cadrul proiectului interdisciplinar STAGES/FP7 http://stages.csmcd.ro/index.php/followup2016#.
Extinderea acestei cercetări în universități a determinat o deschidere majoră a carierei manageriale și de cercetare spre valori feminine. Putem aprecia că schimbările din ultimii 30 de ani din universități au fost determinate parțial și de astfel de cercetări. Domeniul MRU este generos, iar “reflectoarele”cercetării pot fi nenumărate. Important este ca rezultatele să fie utilizate în decizii, în consultanță sau pentru a avea o viață mai bună.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Meseria de profesor la universitate este o mare responsabilitate. Pentru că cere un mix de competențe educaționale, de cercetare, de reprezentare și administrative, meseria noastră presupune pasiune și implicare totală. Partea mea preferată este cea educațională pentru că acolo se construiește valoarea adăugată care contează pentru societate. Diversitatea secvențelor de muncă și rolurile atașate produc o oarecare fascinație pentru această profesie în rândul doctoranzilor, cei care formează „pepiniera” noastră de selecție.
În cadrul cursurilor și seminariilor focalizez discuțiile pe cercetări realizate în câmpul nostru de interes, ceea ce face ca rodul cercetărilor să contribuie negreșit la formarea gândirii critice a tinerilor. Sunt convinsă că modul în care adaptăm cercetarea la nevoile de dezvoltare ale societății și valorizarea ei determină creșterea bunăstării cetățenilor.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔O zi obișnuită de activitate cuprinde 4 ore de documentare, 2 ore didactice și 2 ore de comunicare cu studenții și doctoranzii. De cele mai multe ori, activitățile sunt derulate și în timpul weekend-lui sau al vacanțelor, având în vedere beneficiile muncii on-line și adaptarea la timpul de muncă al studenților. Cred că autonomia în organizarea unei zile de muncă este o caracteristică aparte a job-ului nostru, ceea ce m-a impulsionat în urma cu 30 de ani să-mi schimb cariera.
O provocare a cercetării în management este volatilitatea cererii pentru temele din domeniul organizațional. Schimbările dinamice din societate cer adaptarea la nevoile de cercetare aplicată și cred că, spre deosebire de alte domenii, cercetătorul are nevoie de conectare permanentă la nevoile în evoluție ale companiilor/instituțiilor. De exemplu, pe termen scurt, cererea pentru cercetarea implicațiilor crizei COVID asupra practicilor de muncă din organizații este foarte ridicată. Așa cum în urmă cu 10 ani, cercetarea privind externalizarea muncii era la mare căutare.
O altă provocare pentru cercetarea aplicată în management este discrepanța dintre nevoile de cercetare ale organizațiilor românești și tendințele de cercetare europene. De aceea, consider că este important să orientăm finanțarea și spre teme care frământă organizațiile din România. Este singura cale prin care crește interesul organizațiilor privind cercetarea, cu impact direct și asupra politicilor naționale. Concret, vom reuși să avem valoare adăugată reală pentru viața cetățenilor, ceea ce se urmărește și în Directiva Europeană de Cercetare.
Lect. univ. dr. Maria Corina Barbaros
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Comunicarea de masă este domeniul principal abordat atât în activitatea didactică, cât și în cea de cercetare. Regăsim „comunicarea de masă” în tot ceea ce înseamnă construirea socială a realității și procesele decizionale de la nivelul comunităților/organizațiilor. Concret, studiez felul în care comportamentele sociale se transformă ca urmare a comunicării de masă (fie că este vorba despre comportamente de prevenție în domeniul sănătății, atitudini față de schimbările climatice sau orice altceva…numitorul comun al cercetării este influența comunicării de masă în crearea percepțiilor și comportamentelor ulterioare). Întrebarea de cercetare fără un răspuns final, dar cu răspunsuri parțiale care pot oferi soluții pentru o societate echitabilă și progresistă este: cum poate contribui comunicarea de masă la schimbarea comportamentelor sociale?
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Partea preferată a activității de cercetare apare atunci când reușesc să formulez un model explicativ pentru comportamente sau fenomene sociale care, deși sunt prezente în viața curentă, sunt greu de înțeles și schimbat. O altă satisfacție provenită din activitatea de cercetare constă în capacitatea de a vedea „the big picture”, de a putea avea perspectiva de ansamblu asupra unei realități sociale.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔O zi obișnuită din viața profesională: ore cu studenții (de aici îmi iau multă energie și îmi stimulez creativitatea), cercetare (în zilele în care nu sunt activități didactice). Peste aceste activități, multă birocrație, din păcate.
Prof. univ. dr. habil. Cecilia Arsene
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Sunt o persoană dedicată procesului educaţional şi de aproape 25 de ani lucrez continuu la dezvoltarea relaţiei de legătură profesor-student pentru că acest lucru, atât pentru studenţi, cât şi pentru mine, înseamnă cunoaştere şi dezvoltarea gândirii. Mă simt împlinită profesional atunci când studenţii cu care am lucrat sau lucrez îndeaproape ajung în mod neaşteptat sau chiar peste ani să spună: „ceea ce am învăţat la materia dumneavoastră m-a ajutat foarte mult la cele două materii de analitică pe care le-am avut aici”, „am crezut foarte mult în ideile dumneavoastră”, „v-am scris ca să vă mulţumesc pentru viziunea dumneavoastră, pentru că am crezut în ea şi am pus-o în aplicare atât de mult cât am putut”, „cred că aţi fost cea mai potrivită în a preda această materie”.
Sunt şi cercetător. Sunt satisfacţii mari şi aici, mai ales atunci când constat că „discipolul” îşi depăşeşte „mentorul” în abordarea unor provocări. Uit de probleme, neajunsuri sau dificultăţi atunci când mi se spune „nu credeam că am să ajung să iubesc atât de mult acest domeniu de cercetare”.
În prezent coordonez activitatea Şcolii Doctorale de Chimie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în laborator coordonez activitatea unor studenţi doctoranzi şi masteranzi cu preocupări în domeniul chimiei analitice şi al chimiei atmosferei. Am învăţat să stabilesc priorităţi, să deleg responsabilităţi, şi mai ales să transfer şi asupra studenţilor coordonaţi necesitatea de a acţiona responsabil pentru a genera date experimentale de o înaltă ţinută ştiinţifică, şi mai ales de încredere.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Personal, aş pune un semn de egalitate între meseria de dascăl, raport profesor-student, şi cea de cercetător. Încă nu ştiu dacă am răspunsul corect pentru că trebuie să admit că cercetarea îţi aduce adeseori cele mai mari satisfacţii. În cercetare, materia particulată din atmosferă (aerosolii) este matricea preferată. Investigată corespunzător, prin analize chimice care respectă criterii de calitate, este matricea care a permis punerea în evidenţă a riscurilor cancerigene induse de prezenţa elementelor arsen şi crom (VI) asupra sănătăţii umane. Altfel, aş spune că fiecare probă supusă analizei reprezintă în general o provocare. Sunt provocări frumoase mai ales atunci când editorii spun „Dear Dr. Arsene, I wrote an editorial based on your manuscript, ….The work in this publication establishes that newly diagnosed tuberculosis patients will also present as being anaemic but this is a self-correcting condition. Thus both reviewers felt that the message from this paper needs to be disseminated as widely as possible”. Probabil, după „o viaţă de om” lista provocărilor ar putea continua.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔O zi obişnuită însemnă să mă trezesc dimineaţa la ora 6:00 pentru a avea posibilitatea să fiu la Universitate la ora 7:00 atunci când activitate didactică începe la ora 8:00. Acest lucru nu înseamnă neapărat că părăsesc Universitatea devreme în timpul zilei. Aproape întotdeauna mai este câte ceva de făcut şi ajung să îmi spun că nu trebuie să uit să trec în lista de „to do”: zilele de examene, de îmbunătăţit cursul, de analizat articolul autorilor, de recenzat manuscrisul, de corectat lucrarea de disertaţie sau de licenţă, de scris la propunerea de proiect, de participat la întrunire, de discutat cu studenta/studentul, de completat formularele etc. Lista mă obligă, iar acest lucru înseamnă că de foarte multe ori părăsesc Universitatea în jurul orelor 20:00. Mai greu este atunci când ceea ce tai din listă este nesemnificativ faţă de ceea ce adaug. Într-un asemenea ritm ajung şi la zilele „neobişnuite”, cele în care trebuie să răpesc câteva ore bune de lucru până târziu în noapte. Altfel, nu ar fi posibil ca a doua zi să îmi desfăşor activităţile prevăzute conform planificărilor. În tot acest iureş încerc să mă gândesc şi la cei dragi. Oricum, în locul în care îmi desfăşor activitatea, diversitatea zilelor de lucru reprezintă forţa mea motoare. Din fericire, încă reuşesc să îmi strecor câteva minute şi pentru mine, minute în care meditez sau îmi aduc aminte de poetul preferat al mamei, Rudyard Kipling. Aş încheia cu definiţia sa pentru un învingător:
„Arta de a învinge
Să ai curajul să spui da
Să ai curajul să spui nu
Şi-n fiecare clipă grea
Să fii mereu acelaşi Tu!
Să ştii să crezi
Când unii te înşală,
Să te ridici
Când alţii te doboară,
Să poţi păstra
Ce alţii vor s-alunge,
Să ştii să râzi
Când sufletul îţi plânge
Şi cald tu să rămâi,
Chiar dacă afară ninge.
Aceasta-i arta
De-a învinge.”
Personal trebuie încă să mai învăţ, trebuie să învăţ să zâmbesc mai mult. Acum zâmbesc, pentru că am încredere. Am încredere că cei care vor citi aceste rânduri vor fi învingători.
Succes tuturor!
Cercetător ştiinţific dr. Andreea Mironescu
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Când spun cuiva din afara bulei universitare că sunt cercetător în domeniul literaturii, simt adesea un soi de nedumerire amestecată cu scepticism. Sigur, Eminescu-Creangă-Caragiale, marii noștri scriitori, dar literatura nu e chiar o știință a viitorului. Sau este? Ei bine, da. Cercetarea pe această nișă a ieșit de mult din zona canonului și a analizei valorii estetice a textelor.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Eu mă ocup de fenomenul literar din postcomunism, de literatura extrem contemporană, care n-a intrat încă în manuale. Încerc să stabilesc conexiuni între aceste texte și provocările societale, de exemplu modul în care ne raportăm astăzi la comunism, la inechitatea socială sau la chestiunile legate de gen. Literatura de azi e extrem de bine ancorată social, foarte prezentă în spațiul public, ceea ce o face un excelent material de studiu pentru sociologi, politologi sau analiști media. Pe viitor mi-aș dori să atrag specialiști din aceste zone în proiectele mele.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔Într-o zi obișnuită din viața unui cercetător literat încape muuultă cafea, multe pagini citite și mult research pe internet după articole și cărți publicate în străinătate și inaccesibile în România, unde ideea de bibliotecă digitală e deocamdată în stadiul de experiment. Cercetătorul de azi nu mai stă 10 ore pe zi „între tomuri brăcuite”, vorba poetului, ci se află într-un tren în mișcare.
Conf. univ. dr. Ioana Alexandra Horodnic
❓Care este domeniul principal de cercetare?
✔Direcția principală de cercetare cuprinde aspecte legate de sistemele informale de piață. Prin urmare, am analizat atât comportamentul consumatorilor de bunuri/servicii tranzacționate pe piața informală, cât și furnizorii acestor bunuri/servicii și comportamentul acestora. Principalele rezultate ale cercetărilor desfășurate pot fi sintetizate astfel:
a) încurajarea reconsiderării teoriei marginalizării asupra muncii nedeclarate – nu doar persoanele marginalizare și fără alte opțiuni pe piața muncii desfășoară muncă nedeclarată.
b) propunerea unui nou mod de explicare și combatere a muncii nedeclarate fundamentat pe baza teoriei instituționale – decizia persoanelor de a participa pe piața informală este influențată atât de instituțiile formale (legi și reglementări), cât și de instituțiile informale (norme și valori sau, mai simplu spus, comportamentul pe care îl au alte persoane din respectiva societate).
c) explicarea nevoii de a extinde tipurile de politici care au drept obiectiv reducerea muncii nedeclarate – munca nedeclarată nu poate fi combătută în mod eficient doar prin politici punitive (inspecții și amenzi), fiind necesare și politici care să sporească încrederea cetățenilor în instituțiile statului și, de asemenea, în comportamentul corect al celorlalți cetățeni.
❓ Care este partea preferată a meseriei dumneavoastră?
✔Este greu de spus, fiecare fațetă a acestei meserii este diferită. Pe de o parte, activitatea cu studenții și dezbaterile din timpul orelor sunt stimulatoare și ne oferă nouă, cadrelor didactice, un grad ridicat de satisfacție. Pe de altă parte, activitatea de cercetare este foarte importantă și ne permite nu doar să ne informăm despre ultimele noutăți din domeniul de interes, ci și să dezvoltăm și să testăm idei noi. Activitatea de cercetare permite, de asemenea, participarea la conferințe și contactul cu cercetători din diferite părți ale lumii. Feedback-ul obținut la astfel de manifestări, precum și acceptarea pentru publicare a propriilor idei oferă, desigur, un grad înalt de satisfacție profesională. Prin urmare, nu aș putea spune care dintre cele două activități majore, activitatea cu studenții sau cea de cercetare, este cea care îmi place mai mult. Ambele îmi plac în egală măsură.Totuși, aș putea spune că, atunci când o instituție cu putere de decizie (de exemplu: un guvern, Comisia Europeană etc.) ia în calcul rezultatele cercetărilor pe care le-ai desfășurat și adaptează politicile folosite, simți că munca de cercetare pe care o desfășori este utilă societății și, în astfel de momente, te simți împlinit profesional.
❓ Cum arată o zi obișnuită din activitatea dumneavoastră?
✔O zi obișnuită din viața unui cadru didactic din învățământul universitar este împărțită între activități didactice, activități de cercetare și, nu de puține ori, ore întregi legate de activitatea administrativă. Desigur, depinde foarte mult dacă ne referim la perioada în care sunt programate activități didactice sau la perioada vacanței de vară, când accentul cade pe activitatea de cercetare.